1 min de citit
Program vizită bunici

În situația în care părinții nu permit bunicilor să creeze sau să păstreze legătura cu nepoții lor, bunicii ii pot da în judecată pe părinți și pot solicita stabilirea unui program de vizită.

Această situație este reglementată în mod expres prin art. 14 din legea nr 272/ 2004, care prevede următoarele "Copilul are dreptul de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament. (2) Copilul are dreptul de a-şi cunoaşte rudele şi de a întreţine relaţii personale cu acestea, precum şi cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. (3) Părinţii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot împiedica relaţiile personale ale acestuia cu bunicii, fraţii şi surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, decât în cazurile în care instanţa decide în acest sens, apreciind că există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului.”

Astfel, conform dispozițiilor legale, este dreptul copilului de a păstra legătura atât cu bunicii cât și cu alte rude.

În practică este foarte des întâlnită situația în care, după desfacerea căsătoriei, unul dintre părinți se mută în străinătate, iar părintele la care locuiește copilul, le interzice bunicilor accesul la minor. Au mai fost întâlnite și situații în care, urmare a unor neînțelegeri între părinți și bunici, aceștia din urmă nu și-au mai putut vedea nepoții întrucât li s-a interzis orice contact cu copiii.

Articolul de lege de mai sus vine, în primul rând, în susținerea dreptului copilului de a-și cunoaște și de a crea o legătură cu bunicii iar, în situația în care ruptura s-a produs după ce copilul deja dezvoltase o relație cu bunicii, pentru a menține această relație. Mai mult decât atât, pentru un copil, ruptura de bunici sau de orice alte rude apropiate față de care a dezvoltat atașament, reprezintă o traumă.

Crearea sau continuarea relației cu bunicii nu se poate efectua decât prin contact direct al copilului cu aceștia, astfel că instanțele de judecată vor stabili un program de vizită conform căruia bunicii vor putea vizita copilul la domiciliul părinților, în situația în care copilul este foarte mic sau are probleme de sănătate care nu îi permit deplasarea, dar în situația în care copilul este mai mare și starea de sănătate îi permite, bunicii au inclusiv posibilitatea de a lua copilul la domiciliul lor una sau mai multe zile pe lună. 

De asemenea, bunicii vor avea dreptul de a lua copiii la domiciliul lor și în perioada vacanțelor, cu precădere în vacanța de vară, practica instanțelor în acest sens variind între 1 și 4 săptămâni, perioadă în care copilul va fi găzduit de bunici. 

În cadrul procesului se va efectua anchetă socială la domiciliul bunicilor, pentru a se constata dacă locuința acestora este proprie pentru găzduirea copiilor. 

Durata procesului variază între 5 luni și un an. Însă, odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, bunicii au posibilitatea de a introduce ordonanță președințială, prin care vor solicita stabilirea unui program de vizită provizoriu, valabil până la soluționarea dosarului principal. Ordonanța președințială se judecă de regulă în două-trei săptămâni, hotărârea pronunțată fiind executorie de drept ceea ce înseamnă că, de la momentul pronunțării hotărârii, bunicii își pot vizita nepoții.

Întrucât un astfel de dosar este, atât complex din punct de vedere legal, cât și cu o încărcătură emoțională considerabilă, ar fi oportună angajarea unui avocat specializat în litigii de dreptul familiei.

Comentarii
* E-mailul nu va fi publicat pe site.